Bănci și Asigurări

Daniel Dăianu, BNR: România are de corectat o combinaţie suboptimă de politici macroeconomice pentru a nu obliga BNR la creşteri dramatice ale ratei de politică monetară

Daniel Dăianu, BNR: România are de corectat o...

Autor: Roxana Rosu

16.10.2017, 12:34 413

România are de corectat o combinaţie suboptimă de politici macroeconomice pentru a preveni o finanţare în crestere a deficitului de cont curent prin îndatorare, pentru a modera inflaţia, pentru a nu obliga BNR la creşteri dramatice ale ratei de politică monetară, este de părere Daniel Dăianu, membru al consiliului de administraţie al BNR

”Acest deziderat reclama o reducere a caracterului acomodativ al politicii monetare şi reconfigurări in politica bugetara. Astfel, o creştere a veniturilor fiscale permanente este necesară. ”O colectare mai buna a veniturilor fiscale (a TVA in special) poate avea loc prin informatizarea sistemului utilizat de MFP  (ce ar permite combaterea evaziunii fiscale si prin conectarea caselor de marcaj la ANAF). Trebuie sa se opereze modificari in regimul redeventelor. Oricum, o noua reducere de taxe si impozite nu are sens in conditiile de acum”.

Dăianu apreciază  că întarirea politicii monetare a inceput prin ingustarea coridorului in jurul ratei de politica monetara de 1,75% si va continua. Întarirea poate incuraja economisirea interna si favoriza o alocare mai buna a resurselor. ”Dar o supra-impovarare a politicii monetare, printr-o crestere inalta fortata a ratelor de politica monetara ca masura de contracarare a efectelor unor politici prociclice, este un policy-mix suboptim--chiar daca ar atenua temporar tensiuni pe piata valutara temporar si ar descuraja cheltuieli (ca factor de echilibrare) pe latura cererii interne; se impugn corectii in politica bugetara”.

În opinia reprezentantului BNR, majorarea ratelor pe piata monetara (ROBOR), evoluţie care a inflamat discutiile in ultimul timp, trebuie vazuta dintr-o perspectiva mai ampla, ce priveste combinatia de politici economice, aşa numitul policy-mix.

”Creşterea ratelor de politică monetară poate fi interpretata ca refacere a spatiului de manevra pentru o banca centrala. Si exista logica in aceasta argumentatie, dar cu limite. Fiindca, intr-o economie ce nu emite moneda de rezerva si care are deficite externe ce cresc, scaderea ratelor de politica intr-o situatie dificila (cand pietele externe “se strica”), ar fi o manevra inalt riscanta; relaxarea este impracticabila cand deficitele sunt mari (sa ne amintim  anul 2009)”.

Comparativ, în ţările vecine, gen Polonia, Cehia, Ungaria, unde inflatia creste in ritm mai lent decat in Romania, ratele de politica monetara sunt asteptate sa fie sub, sau sa fie in jur de 2% in urmatorii doi ani.  În aceste economii  exista surplusuri de cont curent  sau deficite minuscule.

Citiţi aici integral opinia semnată de Daniel Dăianu. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO