Este o situaţie nemaiîntâlnită: preşedintele Klaus Iohannis s-a oferit să medieze conflictul dintre BNR şi guvern, un conflict pe care nicio parte nu-l recunoaşte însă.
„Nu e un război între BNR şi guvern. Noi colaborăm - asta nu înseamnă că nu ne mai şi criticăm între noi. Nu cred că e nevoie să avem şi o astfel de discuţie, există o relaţie între cele două instituţii”, spune Eugen Teodorovici, ministrul român al finanţelor.
„Nu este firesc faptul că raporturile dintre guvern şi Banca Naţională se văd în spaţiul nostru public în funcţie de locul din care sunt privite. Pot să vă spun că Banca Naţională priveşte corect şi aceste raporturi dintre BNR şi guvern sunt, din punctul nostru de vedere, foarte bune”, spune Adrian Vasilescu, principalul consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat luni dispus să fie mediator între guvern şi Banca Naţională într-o dispută pe care niciuna dintre părţi nu o recunoaşte oficial. Această neînţelegere de ultimă oră a plecat aparent de la inflaţia în creştere - 5% inflaţie anuală în martie, o inflaţie care roade la rădăcina politicii guvernului de majorare a salariilor.
Preşedintele PSD Liviu Dragnea a acuzat companiile străine că au majorat preţurile văzând creşterea de salarii, iar, prin politicile pe care le-a luat, BNR nu ar susţinut măsuri de stopare a inflaţiei. Reacţia şefului social-democraţilor vine însă la capătul lunilor întregi în care reprezentanţii BNR de la vârf au susţinut că politica prociclică a guvernului va fi păguboasă pentru economie şi că majorarea cererii agregate, ca urmare a majorărilor salariale, se va traduce, într-un final, în inflaţie. Cererea agregată a crescut anul trecut cu două cifre iar, în martie curent, inflaţia anuală a atins 5%. În prealabil însă BNR majorase dobânda-cheie de două ori, în două şedinţe consecutive, ceea ce teoretic trebuie să conducă la slăbirea inflaţiei prin reducerea cererii.
Ţinta a fost atinsă, spune Adrian Vasilescu care argumentează: inflaţia în martie, faţă de februarie a fost mai redusă decât inflaţia din februarie faţă de ianuarie. Inflaţia lunară este cea care indică tendinţa, iar BNR crede că la final de an inflaţia va ajunge la 3,5%.
Datele din ultimele luni arată că schimburile de mingi peste fileu între guvern şi BNR au cauze mai adânci şi mai degrabă privesc critica constantă a reprezentanţilor de frunte ai Băncii Naţionale faţă de politica de relaxare fiscală a guvernului. Pentru că BNR ar putea fi acuzată că stimulează inflaţia prin ceea ce se cheamă „inflaţie prin monedă”, or, nici vorbă de aşa ceva, după cum spune Vasilescu. Dacă banca centrală a emis monedă este pentru că salariile au crescut, iar BNR trebuie să asigure lichiditatea în piaţă. Ar rămâne, prin urmare, o altă cauză a inflaţiei – inflaţia prin cerere/ofertă: salariile au crescut, dar nu şi oferta şi, prin urmare, preţurile s-au dus în sus. Această ultimă explicaţie a fost îndelung privilegiată de BNR şi de economiştii români care dezavuează politica „prociclică”. La nivelul guvernului o astfel de teză este respinsă vehement pentru că, oricum, nu este uşor de înghiţit. Adică cum, spune Liviu Dregnea: eu majorez salariile spre binele oamenilor şi voi mă acuzaţi de creşterea preţurilor?
„Sub nicio formă nu sunt de acord că inflaţia provine din politicile de creştere a veniturilor românilor”, spune Liviu Dragnea.
PSD are astăzi destulă putere să schimbe Consiliul de Administraţie al BNR. Controlează autoritar Parlamentul, iar BNR – instituţie independentă în scripte – este sub controlul Parlamentului. Prestigiul instituţiei este însă foarte sus şi este riscant să se încerce schimbarea Consiliului de Administraţie al Băncii Centrale fără să fie luate în calcul piederile colaterale – o pierdere de imagine şi o întărire a opoziţiei.
Aici sunt lucrurile la momentul în care preşedintele Iohannis s-a oferit să mediere conflictul pe care nimeni nu-l recunoaşte public.
„Este posibil ca anumite abordări ale Cotroceni şi BNR (consilierii prezidenţiali au criticat şi ei politica prociclică a guvernului – n.red.) să semene, dintr-un motiv simplu, suntem oameni care înţelegem legile economiei şi vedem ce se întâmplă. Această abordare de a arunca în curtea BNR inflaţia, creşterea dobânzilor este fundamental greşită (...) Politicile fiscale ale guvernanţilor au dus la creşterea dobânzilor. Problema poate fi rezolvată printr-o abordare responsabilă şi politici guvernamentale sustenabile. Guvernele PSD nu au înţeles foarte bine urmările politicilor pe care le-au pus în practică, au trecut cu lejeritate peste argumentele opoziţiei, ale mele. Ea poate fi corectată, dar dacă mai stăm mult se va ajunge la dezechilibre în scurt timp. Animozitatea BNR şi guvern e profund dăunătoare. Voi face o mediere, adică vin la aceeaşi masă parţile care au o opinie diferită. În zilele următoare, voi invita şi pe unii, şi pe alţii la Cotroceni”, a declarat luni seară preşedintele Klaus Iohannis, citat de Mediafax.
Şeful statului mai spune: „S-a mers cam departe cu unele afirmaţii destul de contondente în ultima vreme. Sper că vom ajunge la un numitor comun”.
Întâlnirea ar urma să se consume miercuri sau joi. Nu este însă clar la ce nivel de reprezentare.
Întrebat dacă va merge la mediere, la Cotroceni, ministrul finanţelor a răspuns: „Prim-ministrul va primi o invitaţie la Cotroceni şi va decide în consecinţă. Iar noi, ca miniştri, ne vom conforma”.
Nu avem niciun conflict cu guvernul, susţine Adrian Vasilescu, mâna dreaptă a guvernatorului BNR: „Banca Naţională colaborează întotdeauna bine cu guvernul. Aceste relaţii bune sunt relevate zi de zi. Avem legături strânse cu Ministerul Finanţelor în cadrul Comiterului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială sau în cadrul comitetului pentru trecerea la euro, din cadrul Băncii Naţionale, unde reprezentanţii Finanţelor sunt invitaţi şi răspund de fiecare dată acestor invitaţii”.
