Bănci și Asigurări

Preşedintele Klaus Iohannis ar media conflictul BNR - Guvern, dar nu e clar ce se poate media. Decizia BNR de a retrage lichiditatea din piaţă are un prim efect vizibil: majorarea dobânzilor

Preşedintele Klaus Iohannis ar media conflictul BNR -...

Autor: Iulian Anghel

26.04.2018, 00:07 690

♦ Administraţia Prezidenţială a anunţat miercuri după întâlnirea dintre preşedintele Klaus Iohannis şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, că acesta din urmă a prezentat principalii factori ai creşterii preţurilor din primul semestru - 5% inflaţia anuală în martie, cea mai mare din ultimii şase ani ♦ Decizia agresivă a BNR de a retrage lichiditatea din piaţă - 18 miliarde de lei în ultimele zile - a avut ca efect majorarea Robor la trei luni cu 17% în ultimele două săptămâni, de la 2,07% pe 12 aprilie la 2,42% miercuri, 25 aprilie.

„În cadrul discuţiilor a fost analizată situaţia ma­cro­economică existentă, con­text în care preşe­din­tele României a subliniat că este esenţială independenţa Băncii Naţionale a României în legătură cu deciziile de politică monetară, aceasta fiind o condiţie fundamentală pentru un stat membru al Uniunii Europene. În acest sens, preşedintele Klaus Io­ha­nnis a menţionat că Banca Na­ţio­nală a României trebuie să urmărească, cu responsabilitate şi determinare, obiectivul funda­mental de asigurare a stabilităţii preţurilor, astfel încât veniturile românilor să nu aibă de suferit prin scăderea puterii de cumpărare. Guvernatorul BNR a prezentat principalii factori ai creşterii preţurilor, arătând că influenţele semnificative provin din compo­nente aflate în afara sferei de acţiune a politicii monetare", arată AdministraţiaPrezidenţială.

Preşedintele s-a oferit să medieze un presupus conflict între guvern şi BNR, un conflict pe care niciuna dintre părţi nu-l recunoaşte.

Conflict sau nu, în ultimele două săptămâni, Robor la 3 luni - dobânda care dă tonul la ratele de împrumuturi de consum în lei - a crescut cu 17%. Era evidentă şi anunţată politica BNR de reducere a inflaţiei prin majorări de dobândă, în primul rând a dobânzii de politică monetară care antrenează şi majorările dobânzilor comerciale, stopând, pe cale de consecinţă, creditarea şi, implicit, cererea, ceea ce conduce la scăderea inflaţiei.

Asaltul a început printr-o operaţiune agresivă a retragerii lichidităţii din piaţă, lichiditate care a menţinut dobânzile comerciale pentru două luni sub dobânda-cheie a BNR de 2,25%. „Este bine ce face BNR. Este soluţia de stopare a inflaţiei, care a ajuns la 5% în martie”, comentează analistul eco­nomic Dragoş Cabat. Ce face BNR este de înţeles pentru economiştii din bănci, dar nu este pe placul gu­vernului – sau aşa pare. Guvernul sugerează că Banca Naţională nu ia cele mai potrivite măsuri de stopare a inflaţiei, dar conflictul nu este recunoscut oficial.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut miercuri o întrevedere cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi cu prim-vice­gu­vernatorul Florin Georgescu pe tema inflaţiei, iar mâine se va întâlni, pe aceeaşi temă, şi cu premeierul Viorica Dăncilă.

Între timp, Robor creşte puternic. Indicele la 3 luni a crescut ieri la 2,42%, de la 2,28% marţi. ROBOR la 3 luni a mai fost la 2,42% pentru ultima dată în 24 octom­brie 2014, apoi a scăzut continuu, coborând sub 2% în noiembrie 2014 şi sub 1% în ianuarie 2015. Ieri ROBOR la 6 luni, indice utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,54%, de la 2,52%. ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut de la 2,57% la 2,60%. Iar indicele ROBOR la 12 luni a crescut la 2,65%, de la 2,62%.

Creşterea abruptă a ROBOR este pusă oficial pe seama unei cereri excesiv de mari de lichiditate, într-o perioadă în care companiile solicită băncilor fonduri supli­mentare pentru a-şi plăti taxele, dar şi salariile. Nu trebuie uitat însă că în 16 aprilie BNR a retras din piaţă 18 miliarde de lei, iar pe 23 aprilie alte 18 miliarde de lei, ceea ce evident că a lovit în dobânzi.

Creşterea dobânzilor tempe­rea­ză creditarea şi, prin urmare, cererea de consum. Astfel inflaţia se reduce – BNR speră ca ea să ajungă la 3,5% la finele anului, de la 5% în martie.

Guvernul nu recunoaşte un conflict cu BNR, deşi liderul informal al Executivului, Liviu Dragnea, a avut câteva declaraţii dure la adresa Băncii Centrale.

Ministrul de finanţe Eugen Teodorovici a declarat miercuri că săptămâna viitoare va fi o întâlnire între premierul Viorica Dăncilă şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu, ocazie cu care se va discuta şi despre creşterea Robor.

"Nu e atributul guvernului sau ministerului nivelul Robor în piaţă. E atributul Băncii Naţionale. Va fi în discuţie între cea dintre Banca Naţională şi doamna premier. Discuţiile respective se vor axa cu argumente pro-contra, vom vedea ca Guvern care sunt argumentele Băncii Naţionale, dacă putem face un mix de politici ca lucrurile să se schimbe. BNR invocă ceva la nivelul guvernului, noi spunem că trebuie să fie ceva acţiuni din partea BNR, care trebuie îndreptate într-o anumită zonă, dar nu că cerem noi BNR să facă într-un fel sau altul", a declarat Eugen Teodorovici. citat de Mediafax.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO