Revista germană Der Spiegel scrie că Germania a îndemnat Turcia să accepte un program de ajutor de la Fondul Monetar Internaţional, o instituţie cu sediul la Washington.
Problema ar fi fost discutată telefonic de ministrul german al finanţelor Olaf Scholz şi de omologul turc Berat Albayrak. Turcia a apelat la asistenţă din partea FMI de 19 ori din 1961 încoace, potrivit Daily Sabah, un ziar turc proguvernamental.
În 2013, Turcia, cu Erdogan ca premier, şi-a plătit ultima tranşă din ultimul împrumut de la FMI, o acţiune descrisă ca eliberatoare de către propaganda guvernamentală. „Premierul Erdogan a eliberat Turcia de FMI”, scria atunci Daily Sabah. Şi nu doar că Erdogan a scos FMI din ţară, dar a acordat instituţiei financiare un împrumut de 5 miliarde de dolari. A fost un gest menit să demonstreze puterea economiei turce. Însă alungarea FMI s-a făcut cu un efort financiar modest. Ultima tranşă plătită de Ankara către instituţia financiară a fost de 422 de milioane de dolari. Spre comparaţie, Turcia a împrumutat aproape 50 mld. dolari de la FMI în ultima jumătate de secol. Iar datoria externă a Turciei depăşea 466 miliarde de dolari (53% din PIB) la sfârşitul primului trimestru al acestui an.
Zilele trecute, comisarul european pentru buget Günther Oettinger a declarat că Turcia nu ar trebui să primească ajutor de la Germania, cea mai mare economie europeană, care are nevoie de Turcia pentru prevenirea unei noi crize a refugiaţilor, sau de la Europa, notează Politico. În schimb, spune Oettinger, dacă Turcia va avea nevoie de ajutor, acesta ar trebui să vină de la FMI.
„Nu este treaba Germaniei, ci, dacă va fi cazul, a FMI. Pentru acest lucru există această instituţie şi cred, mai presus de toate, că impulsul de a acţiona trebuie să fie al Ankarei, nu al Berlinului sau al Comisiei Europene.”
Comentariile comisarului vin după ce liderul social-democraţilor germani Andrea Nahles a sugerat că Germania ar putea ajuta Turcia.
„Turcia este partenerul nostru în NATO. Este în interesul nostru să avem o Turcie stabilă economic şi fără turbulenţe monetare”, a spus Andrea Nahles, care se bucură de sprijinul unuia dintre predecesorii săi, fostul ministru de externe Sigmar Gabriel, care a spus că „trebuie să facem tot posibilul să păstrăm Turcia ca parte din vest”. Altfel, a continuat Gabriel, forţele naţionaliste turce „pot ajunge o bombă nucleară, făcând Turcia de neatins”. Social-democraţii sunt parteneri la guvernare alături de creştin- democraţii cancelarului Angela Merkel. Fostul ministru de externe a avertizat că Europa, şi nu SUA, va plăti preţul pentru destabilizarea Turciei prin sancţiunile impuse de Washington.
Sigmar Gabriel este cunoscut ca având o sensibilitate specială pentru Rusia, o ţară cu care Turcia lui Erdogan flirtează.
El a sugerat ridicarea sancţiunilor impuse de Occident Rusiei. De asemenea, turcii reprezintă o comunitate puternică în Germania, adică o bază electorală importantă. Comunitatea turcă din Germania îl susţine pe Erdogan prin vot.
Însă guvernul german nu are în vedere nicio propunere de a asista financiar Ankara, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului. Şi cancelarul Merkel a declarat că nu vede ca necesar un ajutor german pentru Turcia.
UE ajută deja Turcia pe alte canale. Un acord între UE şi Turcia privind refugiaţii din Siria este în aplicare de doi ani. Înţelegerea a fost semnată în martie 2016, scopul fiind oprirea în Turcia a fluxului de refugiaţi goniţi de războiul din Siria şi care ajung în UE, scrie Deutsche Welle. Acordul prevede un ajutor financiar de 6 miliarde de euro pentru Turcia. Această ţară a primit deja jumătate din sumă, potrivit UE. Însă Ankara susţine că a primit mai puţin şi vrea mai mult.
Asistenţa financiară europeană ajunge în Turcia prin diferite proiecte, cum ar fi educarea copiilor refugiaţilor. Ajutorul nu se duce direct în bugetul ţării. ONU a calculat că Turcia găzduieşte
2,9 milioane de refugiaţi. Turcia susţine că numărul este mult mai mare, de circa 3,5 milioane de persoane.
Între timp, Qatar şi banca centrală a Turciei au semnat un acord de swap valutar care va facilita comerţul bilateral şi va aduce lichiditate şi sprijin pentru stabilitatea financiară a ţării lui Erdogan. Linia de schimb valutar are două direcţii şi o limită de trei miliarde de dolari. Acordul de swap valutar vine după ce aliatul din Golful Persic al Turciei a promis un ajutor de 15 miliarde de dolari. Astfel, emirul Qatarului a aprobat un pachet de proiecte economice, investiţii şi depozite pentru Turcia, dând în acest mod o doză de energie lirei turceşti. Moneda turcă s-a prăbuşit cu peste 20% faţă de dolar în utimele trei săptămâni.
Şi o analiză a Bretton Woods a găsit că statul arab ar fi cel mai probabil salvator al Turciei. Însă bani ar putea veni şi de la China, interesată să-şi extindă cât mai aproape de Occident rutele comerciale. O operaţiune de salvare ar ajuta la prinderea Turciei, o ţară cu o poziţie geografică ideală, în iniţiativa chineză Belt and Road. Banii nu vor veni, probabil, fără condiţii. Turcia are active imobiliare atractive, fabrici de oţel şi proiecte de energie de care China ar fi interesată.
În schimb, Rusia lui Putin ar fi cel mai improbabil salvator. Turcia, un stat membru al NATO, şi Rusia cooperează în proiecte energetice şi militare (în care Turcia este cumpărător), însă relaţia dintre cele două state a fost foarte instabilă de-a lungul timpului.
Cât de aproape este Turcia de un bailout? ÑÎn ceea ce priveşte disperarea, nu vedem problemele Turciei ca fiind la nivelul crizei greceşti din 2010î, a afirmat Vladimir Signorelli, fondatorul Bretton Woods Research din New Jersey. În criza grecească, preţul contractelor CDS (credit default swaps ñ un fel de protecţie contra default-urilor) pe cinci ani sugera o probabilitate de default pentru Grecia de 65%. Aceiaşi indicatori arată o probabilitate de default pentru Turcia de 20-25%, faţă de 16% în primul trimestru, notează Forbes.
