Unii spun că administraţia preşedintelui Donald Trump a lansat deja un război valutar prin deprecierea dolarului. La rândul lor, nemţii sunt certaţi pentru obsesia lor cu exporturile de către FMI, instituţie cu sediul la Washington.
Din depărtare, totul pare să fie în regulă. Europa, America şi Asia cresc, produc, consumă şi investesc mai mult. Instituţiile de prognoză îşi îmbunătăţesc în masă proiecţiile de creştere a economiei mondiale pentru 2018 şi 2019.
Însă euforia se poate transforma rapid în panică. În urmă cu doar câteva zile pe pieţe s-a propagat teama de inflaţie, de deficite guvernamentale excesive şi de majorări de dobânzi. Wall Street-ul a înregistrat cea mai mare piedere de puncte din istorie.
Acum, noi temeri emană din Germania. Camera de comerţ şi industrie din Germania (DIHK) a avertizat că dacă Trump îşi va pune în aplicare planul de a impune tarife mai mari asupra importurilor de oţel, ar putea declanşa un război comercial mondial. CEO-ul DIHK Martin Wansleben a declarat că introducerea tarifelor îi va împovăra în cele din urmă pe consumatorii americani cu preţuri mai mari şi va declanşa un război comercial global, scrie Deutsche Welle. Wansleben a făcut aceste comentarii după ce Trump a afirmat că ia în considerare mai multe opţiuni pentru a limita importurile de oţel şi de aluminiu de peste oceane pentru că acestea îi lovesc pe producătorii americani. Trump a sugerat că administraţia sa ar putea impune tarife şi cote pentru astfel de importuri, ceea ce reprezintă cel mai puternic semnal din ultimele luni că este dispus să-şi îndeplinească promisiunea făcută în campania electorală de a-i proteja pe muncitorii americani de concurenţa străină.
„Or fi atrăgătoare scutirile şi facilităţie fiscale din recenta reformă fiscală din SUA, însă noile bariere puse importurilor majorează preţurile şi perturbă lanţurile producţiei internaţionale“, a afirmat Wansleben, precizând că dacă face un astfel de pas, SUA ar putea intra în război comercial cu majoritatea partenerilor comerciali.
Iar SUA au deficit comercial cu aproape toţi partenerii comerciali, o problemă pe care Trump vrea s-o rezolve. America este a doua piaţă de export ca mărime pentru Germania. Prima este Uniunea Europeană. Experţii estimează că un război comercial total cu SUA ar putea frâna creşterea economiei germane, cea mai mare din Europa, cu până la un punct procentual, notează Reuters. Exporturile contribuie cu 40% la PIB-ul german. Cele mai recente date arată că Germania a crescut cu 2,5% în 2017. Surplusul comercial al UE cu SUA a crescut cu aproape 7% anul trecut, în pofida avertismentelor cu măsuri protecţioniste din partea lui Trump. Această tendinţă l-ar putea face mai îndârjit pe preşedinte.
Luna trecută, Christine Lagarde, şefa FMI, a atenţionat că acumularea de surplusuri de cont curent mari de către ţări precum Germania este una din cauzele ascensiunii protecţionismului în alte părţi.
„O reducere a surplusului Germaniei ar ajuta la reducerea dezechilibrelor globale, care ne îngrijorează la FMI. Ascensiunea protecţionismului sau ameninţările cu măsuri protecţioniste au legătură cu acumularea de surplusuri de cont curent în unele ţări“, a explicat Lagarde la o conferinţă în Frankfurt. Germania a avut în 2017 cel mai mare surplus de cont curent din lume, iar guvernul de la Berlin se aşteaptă să înregistreze excedent bugetar record anul acesta şi în 2019. FMI şi Comisia Europeană cer de ani de zile Germaniei să majoreze cheltuielile interne şi importurile.
Ulrich Kater, economist şef la DekaBank, apreciază că deficitul comercial al SUA este desosebit de cele ale altor state. Acesta ar avea puţine de-a face cu deciziile de strategie sau cu cursul de schimb valutar. Adevărata cauza a deficitelor ar fi tendinţa americanilor de a consuma mai mult şi de a economisi mai puţin din venituri decât partenerii lor de comerţ. Iar SUA sunt predispuse la deficite comerciale cauzate de consum pentru că restul lumii este mulţumită să accepte plăţi în dolari pentru bunuri şi servicii. Dolarii pot fi cheltuiţi oriunde în lume, nu doar în SUA şi nu doar pe bunuri şi servicii americane. Cât timp gospodăriile, firmele şi guvernele locale din SUA cumpără sistematic în fiecare an mai multe bunuri şi servicii decât produce economia americană, ţara va continua să importe mai mult decât exportă. Iar această tendinţă va continua cât timp dolarul este la mare cerere în afara SUA.
Trump vrea un dolar mai slab pentru a promova exporturile americane, reduce importurile şi să micşoreze astfel deficitul de cont curent. În ultimii doi ani, euro s-a apreciat cu 14% faţă de dolar. În ianuarie, creşterea a fost de 4%. Din punctul de vedere al unor strategi, SUA au pornit deja un război valutar.
„Nu mai încape îndoială că guvernul american nu doar că duce un război valutar, dar este şi pe cale să-l câştige“, apreciază Joachim Fels, economist şef la Pimco. Dolarul slab face exporturile americane mai ieftine, deci mai competitive. Politicile lui Trump ameninţă revenirea din Europa, însă Banca Centrală Europeană, care până acum a protejat uniunea monetară, nu poate face prea multe contra acestui pericol, notează Spiegel.
Asociaţia industriilor germane BDI a avertizat zilele trecute că SUA riscă să producă o „spirală periculoasă“ dacă insistă cu planurile lui Trump de a impune noi taxe de import (taxare reciprocă) contra ţărilor care percep tarife mai mari pentru importuri decât SUA.
„Dacă SUA construieşte bariere vamale, poate produce o spirală periculoasă. În loc de pedepse şi noi bariere comerciale, ar trebui să ne gândim la extinderea comerţului trans-atlantic şi relaţii investiţionale“, a afirmat preşedintele BDI Dieter Kempf.
