Business Internaţional

„Misterul“ inflaţiei o lasă rece pe Yellen. Fed-ul anunţă începutul sfârşitului QE. Fed-ul şi-a crescut de peste patru ori dimensiunea bilanţului, la 4.500 miliarde de dolari, achiziţionând titluri de trezorerie şi titluri ipotecare

Janet Yellen a declarat că eco­nomia este suficient de robustă pen­tru a suporta noi majorări de dobânzi şi o iminentă reducere a bilanţului de 4.500 miliarde de dolari al Fed. Foto: Hepta

Janet Yellen a declarat că eco­nomia este suficient de robustă pen­tru a suporta noi majorări de dobânzi şi o iminentă reducere a bilanţului de 4.500 miliarde de dolari al Fed. Foto: Hepta

Autor: Catalina Apostoiu

22.09.2017, 00:07 983

Preşedinta băncii centrale ameri­cane (Fed) a admis că declinul inflaţiei din acest an reprezintă un „mister“, dar a sugerat că Fed-ul va majora totuşi dobânzile în acest an, scrie Bloomberg.

Janet Yellen a declarat că eco­nomia este suficient de robustă pen­tru a suporta noi majorări de dobânzi şi o iminentă reducere a bilanţului de 4.500 miliarde de dolari al Fed.

„Ne aşteptăm în continuare ca soliditatea economiei să justifice majorări graduale de dobânzi“, a declarat şefa Fed după anunţul potrivit căruia banca va începe să-şi reducă deţinerile de obligaţiuni în octombrie.

Admiţând daunele provocate de ura­ganele recente, majoritatea stra­tegilor de la Fed şi-au menţinut estimările pri­vitoare la o nouă majorare de dobânzi în 2017, cel mai probabil în decembrie, cât şi alte trei majorări anul viitor, potrivit Financial Times.

Decizia băncii centrale i-a suprins pe investitori, împingând în sus randa­men­tele obligaţiunilor şi dolarul. Strategia riscă să cimenteze inflaţia permanent sub ţinta de 2% a Fed-ului, scrie Bloomberg.

După ce a urcat pentru scurt timp peste 2% la începutul anului, inflaţia a scăzut la 1,4% în iunie şi iulie deşi econo­mia şi piaţa muncii au înregistrat îmbunătăţiri.

„Nu voi spune că înţelegem clar care sunt cauzele acestei scăderi“, a declarat Yellen.

Aceasta s-a declarat încrezătoare că inflaţia va fi într-un final împinsă în sus, menţinând în acelaşi timp deschisă posibilitatea ca banca centrală să-şi schimbe strategia dacă acest lucru nu se va întâmpla.

„Yellen se bazează pe teoria că o economie cu o ocupare completă a forţei de muncă va duce într-un final la o creştere a inflaţiei“, spune Chris Rupket, economist-şef al Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ, citat de Bloomberg.

Decizia celei mai influente bănci cen­trale a lumii de a începe procesul de restrân­gere a deţinerilor de active mar­chează un moment de turnură în con­diţiile în care strategii din întreaga lume îşi retrag uşor stimulentele introduse în timpul crizei financiare.

„Mesajul principal este că per­for­man­ţele economiei americane sunt bune, piaţa muncii s-a întărit considerabil. Poporul american ar trebui să simtă că paşii pe care îi luăm pentru normalizarea politicii monetare sunt cei pe care-i consi­derăm justificaţi a­vând în vedere progresul semnificativ al economiei“, a declarat Yellen, potrivit Financial Times.

Reducerea activelor va fi un proces lent, de numai 10 miliarde de dolari pe lună şi va fi lansat chiar în condiţiile în care Banca Centrală Europeană şi Banca Japoniei continuă să cumpere obligaţiuni.

Fed-ul şi-a crescut de peste patru ori dimensiunea bilanţului, la 4.500 miliarde de dolari, achiziţionând titluri de trezorerie şi titluri ipotecare. Banca Centrală Europeană a sugerat recent că-şi va restrânge la rândul său programul de achiziţie de active ca reacţie la întă­ri­rea creşterii zonei euro, în timp ce Banca Angliei a sugerat că şi-ar putea majora dobânzile pe termen scurt în acest an ca reacţie la riscurile inflaţioniste sporite.

Semnele de creştere a economiei mondiale au ajutat Fed să decidă două majorări de dobânzi în acest an şi să se pregătească de încheierea programului de relaxare cantitativă, în condiţiile în care şomajul în scădere şi creşterea constantă reduc nevoia de niveluri ridicate de susţinere monetară.

Într-o declaraţie care i-a însoţit decizia, Fed-ul a oferit o poziţie optimistă cu privire la situaţia economică actuală, spunând că investiţiile companiilor s-au redresat deşi inflaţia s-a menţinut sub ţintă.

Fed-ul a admis că uraganele recente au provocat daune substanţiale, dar a insistat că experienţele trecute sugerează că acestea nu vor afecta semnificativ direcţia economiei naţionale, potrivit Financial Times.

În estimările incluse în declaraţie, strategii şi-au redus din nou proiecţiile privitoare la inflaţia pe termen scurt, la 1,5% pentru sfârşitul acestui an, de la 1,7% în iunie, inflaţia excluzând alimentele şi energia nefiind aşteptată să revină la ţintă până în 2019.

Şomajul este acum aşteptat să scadă la 4,1% anul viitor şi în 2019, faţă de proiecţia anterioară de 4,2%. La 2,4%, estimarea privitoare la creşterea economică din acest an este uşor mai ridicată decât cea de 2,2% lansată în iunie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO