♦ Tot mai multe branduri din varii domenii - de la cosmetice la telecom - pariază pe retail propriu ♦ În comerţul alimentar, micii antreprenori trebuie să se specializeze ca să reziste în lupta cu cei mari ♦ Deşi sunt două contexte diferite, ele vorbesc despre acelaşi lucru, şi anume necesitatea retailului de a se adapta la tendinţele dictate de consumatori.
Unele dintre cele mai mari branduri de lux din lume aleg tot mai mult să meargă doar pe modelul magazinelor proprii, monobrand, mai degrabă decât să opteze, în paralel, pentru multiple concepte, inclusiv multibrand (dezvoltate de parteneri).
Similar, branduri de tehnologie ori cosmetice pariază pe retail propriu, iar acest lucru e vizibil şi în România unde, atât mărci mass market precum Farmec, cât şi branduri de lux precum Chanel ori Guerlain au decis să îşi dezvolte magazine monobrand.
Pe retail propriu mizează şi Vodafone, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de telecomunicaţii, care în urmă cu circa un an a lansat pe bulevardul Magheru din Bucureşti primul său magazin realizat după conceptul EasyTech – care le propune clienţilor mai multe gadgeturi şi o experienţă de retail interactivă, ca parte a strategiei operatorului de a se transforma şi repoziţiona pe piaţă ca o companie de tehnologie. De altfel, grupul a anunţat că are în plan să remodeleze toate magazinele din reţea după conceptul EasyTech.
Această specializare a retailului este de fapt o adaptare la tendinţele dictate de consumatori.
Şi aceeaşi direcţie de mers este vizibilă în toate sectoarele comerţului.
Pe de-o parte, tot mai multe branduri din varii domenii - de la cosmetice la telecom - pariază pe retail propriu. Pe de alta, în comerţul alimentar, micii antreprenori trebuie să se specializeze ca să reziste în lupta cu cei mari. Deşi sunt două contexte diferite, ele vorbesc despre acelaşi lucru.
„Specializarea este strategia pe care a început să mizeze comerţul independent în ultimii ani ca să «reziste» în faţa expansiunii comerţului modern, mai ales pe formatul de proximitate. Observăm de la an la an cum «dispar» magazinele tradiţionale, «clasice», pe măsură ce marile lanţuri de retail deschid noi unităţi în zona respectivă“, spune Simona Stoica, client service director la Market Vector, o companie de cercetare de piaţă.
Comerţul tradiţional mai numără astăzi doar circa 40.000 de magazine, de patru ori mai puţine decât acum 25 de ani. Ce soluţii au antreprenorii români?
„Se conturează tot mai mult formate sau concepte hibrid, care au succes în alte ţări, cum este cazul pieţei artizanale sau al brutăriilor, măcelăriilor, al magazinelor de brânzeturi ori al wine shopurilor, care îmbină retailul cu zona de HoReCa“, adaugă Simona Stoica.
Ea mai spune că este vital ca micii comercianţi să se adapteze atât la contextul economic (proiectul SGR e o mare piatră de încercare pentru ei), cât şi la cerinţele consumatorului modern, care caută nu doar să achiziţioneze produse, ci caută să aibă anumite experienţe de cumpărare.
„Şi atunci trebuie să se diferenţieze prin produsele comercializate, prin serviciile oferite, prin design.“
Dar asta e valabil în toate segmentele de comerţ, nu doar în cel alimentar.
