Eveniment

Ce folos să creşti cu 7%? Nu înseamnă că mănânci din viitor când dai astăzi pe salariile bugetarilor banii care ar fi trebuit să meargă în şosele, canalizare, reţele de gaz metan, şcoli şi spitale?

Ce folos să creşti cu 7%? Nu înseamnă că mănânci...
15.02.2018, 00:06 3356

Statistica a anunţat ieri o creştere a produsului intern brut de 7% în 2017, cel mai bun ritm din 2008 încoace. Economiei i-au trebuit 10 ani să revină la un ritm de creştere care să ofere speranţa recuperării, într-un orizont de timp vizibil, a decalajelor faţă de Europa Occidentală.

Din păcate, foarte multe reacţii sunt de nemulţumire la adresa acestei evoluţii, şi pe bună dreptate. Oamenii nu văd în jurul lor prosperitatea care ar trebui să fie indicată de aceste evoluţii excepţionale ale parametrilor macroeconomici. Nu este puţin pentru o economie să crească cu 7% şi este foarte probabil ca România să fi ajuns anul trecut la un nivel al PIB-ului în euro mai mare decât al Cehiei sau al Portugaliei.

De unde vine însă această nemulţumire? O privire asupra utilizării veniturilor suplimentare la buget create de această creştere economică este edificatoare. Astfel, creşterea PIB nominal de la 760 de miliarde de lei la 850 de miliarde de lei a adus o majorare a veniturilor bugetare de la 224 miliarde de lei la 252 miliarde de lei, deci cu 28 miliarde de lei.

Aceasta înseamnă 6 mld. euro. Este foarte bine, nu, să ai un plus de 6 mld. euro la buget! Dar ce s-a făcut cu aceşti bani suplimentari? Din cele 6 miliarde de euro venituri suplimentare, 2,5 miliarde de euro au mers la creşterea salariilor bugetarilor, 2,5 miliarde de euro la creşterea pensiilor şi restul de un miliard de euro în alte direcţii.

Cheltuielile de capital (investiţiile) au fost de 19 mld. lei în 2017, faţă de cele 28 miliarde de lei estimate în buget.

Cum să explici cuiva raţional faptul că într-un an cu creştere economică excepţională construcţiile să scadă cu 5%, aşa cum s-a raportat tot ieri?

Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, spune că, în cele din urmă, în PIB construcţiile vor avea o evoluţie pozitivă, bazată pe comportamentul persoanelor fizice, care este cuprins în PIB, dar nu şi în măsurarea evoluţiei anuale a sectorului construcţiilor de către INS, bazată pe cifra de afaceri a companiilor de profil.

Dar asta este o salvare? Când ai la dispoziţie 6 miliarde de euro în plus la buget, an la an, să te bazezi pentru investiţii pe construcţia şi modernizarea de case din mediul rural?

În ritmul acesta, oricât ar creşte produsul intern brut în România, nu va folosi la nimic.

În 2017, compania de autostrăzi a cheltuit doar 1,8 miliarde de lei, conform execuţiei bugetare, faţă de 6-7 miliarde de lei pe an în anii 2010-2012, când PIB-ul era în valoare nominală aproape la jumătate faţă de cel prezent.

Ce folos să menţii deficitul bugetar sub 3% din PIB prin tăieri de investiţii şi amânări de plăţi? Pe cine păcăleşti? Nu înseamnă că mănânci din viitor când dai astăzi pe salariile bugetarilor banii care ar fi trebuit să meargă în şosele, canalizare, reţele de gaz metan, şcoli şi spitale?

Ce folos să creşti cu 7% în 2017, cu 4,8% în 2016 şi cu 3,6% în 2015 când astăzi cozile pe centură sunt uriaşe, Comarnic-Braşov sau Sibiu-Piteşti sunt blocate în nesfârşite discuţii privind studiile de fezabilitate şi finanţările?

Ce folos să creşti cu 7% când 2.000 de şcoli nu au toaletă în clădire şi în inima Bucureştiului şcolile sunt super aglomerate, cu peste 35 de elevi în clasă, deşi legea prevede maximum 25 de elevi.

Ce folos să creşti cu 7% când oamenii fug din spitalele din provincie să se trateze la Bucureşti sau în străinătate, când nu există niciun semn de îmbunătăţire a vieţii cotidiene în zonele cele mai afectate de pierderea de locuri de muncă din ultimii 20 de ani din sudul şi estul ţării?

Aici este un pericol real. Disproporţia dintre percepţia oamenilor şi indicatorii macroeconomici este mai mare ca niciodată.

Ziarul Financiar a lansat în urmă cu patru ani programul „România 5%“, în care am propus măsuri care să aducă două decenii de creştere accelerată, însă după cum sunt astăzi administraţi banii suplimentari proveniţi din această creştere economică există riscul ca execuţia acestui plan să nu fie suficientă pentru a aduce dezvoltare. Riscul este uriaş. Poţi să ai creştere de peste 5% dar viaţa oamenilor să rămână la fel.

2018 va fi un an strategic din acest punct de vedere. Comisia de Prognoză susţine că anul acesta creşterea se va baza pe investiţii, iar formarea brută de capital fix va creşte cu 7,9% faţă de 3% în 2017 şi o scădere de 2% în 2016.

Este un pariu ambiţios. Este greu de crezut că se va schimba ceva în comportamentul de până acum al administrării banilor publici. Problema este că dacă nu se va obţine acest nivel al creşterii economice, veniturile bugetare vor fi puse sub semnul întrebării şi vor urma fie tăieri de cheltuieli, fie majorări de impozite. Va fi un an pe muchie de cuţit.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO