BNR deplânge „excesul de zel“ al Guvernului care determină băncile să scadă dobânzile

Forma actuală a Ordonanţei de Urgenţă nr. 50 din 11 iunie, care reglementează creditele pentru consumatori, obligă băncile să micşoreze costul creditelor în derulare cu dobândă variabilă, prin aplicarea marjei stabilite în contract la indicii independenţi - Robor pentru lei sau Euribor pentru euro - în locul indicatorilor interni stabiliţi iniţial, ceea ce le va submina veniturile, spune Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR.

Băncile realizează grosul veniturilor din dobânzile încasate pentru creditele în derulare, în condiţiile în care vânzările de noi împrumuturi sunt foarte slabe.

"Problema este că, aşa cum e redactat articolul 37 din ordonanţă, băncile nu au voie să modifice marja din contract, iar dobânda internă de referinţă trebuie acum înlocuită cu un indicator independent. Trebuiau luate măsuri care să asigure transparentizarea contractelor şi nu am nimic împotrivă să se aplice pentru creditele noi. Dar aplicată la creditele în derulare, dă peste cap toate băncile", spune Cinteză.

În calculul dobânzii interne de referinţă băncile iau în considerare costul mediu al fondurilor atrase (respectiv dobânzile plătite la depozitele luate de la clienţi, sau împrumuturile luate de la alte bănci), fiind considerabil peste nivelul indicatorilor Euribor sau Robor. Aceşti indicatori sunt calculaţi pe baza costului la care băncile de talie mare îşi împrumută fonduri pe termen scurt între ele pe pieţele monetare.

Ordonanţa nr. 50 transpune în legislaţia naţională o directivă europeană din anul 2008 care se referă însă doar la creditele de consum (acordate fără garanţii imobiliare şi cu o valoare de până la 75.000 de euro). În textul directivei se stipulează că noile reglementări trebuie impuse doar în cazul creditelor nou acordate după momentul transpunerii în legislaţia locală. Guvernul a ales însă ca modificările să se aplice şi contractelor în derulare. Astfel, băncile trebuie să modifice toate contractele de credit aflate în derulare - circa opt milioane- până la 21 septembrie. Spre exemplu, un cititor scria recent ZF că în 2008 a contractat un credit de la BCR, cu o dobândă fixă în primul an de 7,4%, care din anul al doilea devenea variabilă, fiind calculată în funcţie de o "dobândă internă de referinţă a băncii", plus o marjă de 1,5 puncte procentuale. În anul al doilea, dobânda a urcat la 10,4% pe an, reprezentând dobânda internă a BCR de 8,9% pe an, plus marja de 1,5% pe an. Dobânda nu a mai fost modificată ulterior.

Textul ordonanţei obligă acum banca să păstreze marja de 1,5 puncte procentuale, dar să o aplice peste indicatorul Euribor pentru trei luni, a cărui valoare este de 0,8% pe an, conducând la o dobândă totală de 2,3% pe an. Adică mai puţin decât plăteşte BCR în prezent pentru atragerea de depozite în euro.

"Toţi juriştii din bănci interpretează la fel. Excesul de zel ne-a adus în această situaţie", spune Cinteză.

Chiar ANPC a venit săptămâna aceasta cu precizări privind aplicarea ordonanţei, care ar permite băncilor să construiască o nouă formulă de dobândă, care să lase costul creditului nemodificat faţă de nivelul actual.

"Pentru contractele de credit aflate în derulare, în care dobânda era compusă din dobânda de referinţă a băncii plus o majă fixă, suntem de acord ca noua formulă de calcul să includă indicele de referinţă aferent valutei în care a fost acordat creditul plus o marjă fixă, compusă din marja existentă în contractul iniţial, valabilă la data semnării contractului şi diferenţa dintre valoarea dobânzilor de referinţă şi valoarea indicelui de referinţă, valabile la data intrării în vigoare a OUG 50/2010, respectiv 21 iunie", se arată într-un răspuns al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor remis Asociaţiei Române a Băncilor. Unele bănci, precum ING, au utilizat deja o astfel de formulă, prezentând clienţilor noul mod de calcul al dobânzii, care lăsa totuşi dobânda nemodificată.

"Dacă se ajunge la tribunal, judecătorul se uită la textul ordonanţei şi procesul este 99,9% pierdut de bancă. Afirmaţiile ANPC nu au nicio valoare dacă nu sunt incluse în textul legii", punctează Cinteză.

Supraveghetorul-şef al BNR subliniază că ordonanţa creează deja efecte, iar băncile încep să contabilizeze pierderile pe care le vor avea din aplicarea noilor reglementări. Potrivit unui calcul al Asociaţiei Române a Băncilor, la nivelul sistemului se vor acumula pierderi de 450 de milioane de euro până la sfârşitul anului. O singură bancă anticipează pierderi de 40 de milioane de euro în următoarele două luni. Însă în anii 2007-2008, profiturile cumulate ale băncilor au fost de peste un miliard de euro anual. Acumularea de pierderi ajunge să erodeze capitalurile proprii ale băncilor, afectând astfel solvabiliatea - principalul indicator de prudenţialitate urmărit de BNR. Cinteză anticipează că unele bănci vor coborî cu solvabilitatea sub pragul minim legal de 8%, dar vede puţine soluţii de a ieşi din această situaţie.

"Cum pot să cer acţionarilor să vină cu bani când pierderile sunt cauzate de un risc juridic indus de noi? Pe de o parte încercăm să convingem băncile să ţină banii aici pentru a finanţa deficitul bugetar, iar pe de altă parte venim cu astfel de măsuri."