Polonezii: Faceţi o singură autoritate la fondurile UE

Un sistem de depunere şi evaluare online a proiectelor şi o singură autoritate de management care gestionează banii europeni sunt doar două dintre măsurile pe care polonezii le-au luat pentru a grăbi absorbţia banilor de la UE. Cu un sistem "copiat" după modelele Germaniei, Spaniei şi Franţei, Polonia a fost anul trecut singurul stat din Uniunea Europeană care a înregistrat creştere economică ca urmare a faptului că a utilizat fondurile europene ca investiţii.

"Polonia a dezvoltat pârghii şi căi de a accesa mai uşor fondurile europene. Au fost schimbate regulile şi procedurile pentru a grăbi absorbţia banilor europeni. La început dosarele care trebuiau depuse arătau precum romanele, acum sunt nuvele. Procesul a fost însă îndelungat pentru a ajunge la soluţii acceptabile pentru absorbţia banilor UE", spune Michal Gwizda, partener al celei mai mari companii independente de consultanţă din Polonia, Accreo. Compania şi-a deschis în aprilie un birou pe piaţa locală şi are în derulare proiecte cu o valoare de circa 50 mil. euro.

Cu un buget alocat pentru perioada 2007-2013 de aproape două ori mai mare decât cel al României, respectiv 60 mld. de euro, Polonia avea la sfârşitul lui 2009 un grad de absorbţie de 7%, faţă de România care a reuşit să atragă doar 2% din banii europeni, conform unui studiu realizat de KPMG.

Spre deosebire de ţara noastră care a direcţionat mare parte din fondurile europene către firmele mici şi mijlocii, strategia Poloniei a fost de a se orienta spre finanţarea companiilor mari şi a investiţiilor greenfield inovative. "Polonia a acordat o atenţie deosebită finanţării companiilor mari pentru a le ajuta să fie competitive pentru piaţa europeană", precizează Gwizda, care spune că unul dintre proiectele pe care compania sa le-a realizat în Polonia şi care a obţinut o finanţare europeană de 10 mil. euro este construcţia unui centru logistic pentru H&M, unul dintre cei mai mari retaileri de îmbrăcăminte la nivel mondial.

Fondurile alocate companiilor în Polonia se ridică la circa 9 mld. de euro pentru perioada 2007-2013, iar gradul de contractare a proiectelor pentru companiile mari este de 80%.

Michal Gwizda spune că România nu încurajează investiţiile start-up-urilor, având în vedere că firmelor care pot aplica pentru fonduri structurale li se cere să aibă profit operaţional în ultimul an fiscal. "Nu înţeleg de ce în România li se cere companiilor să aibă profit operaţional în ultimul an fiscal. Este o regulă care nu se aplică în nicio ţară membră UE. Această regulă exclude start-up-urile din cursa banilor europeni şi investiţiile greenfiel ale unor investitori ale căror proiecte ar putea fi viabile."

Polonia beneficiază şi de exeperienţa primilor ani de aderare (Polonia a aderat în 2004) când a primit pentru perioada 2004 - 2007 13,8 miliarde de euro.

Spre deosebire de România unde sunt şapte autorităţi de management şi tot atâtea organisme intermediare, structuri care gestionează banii UE, fiecare în subordinea câte unui minister, în Polonia a fost creată încă de la început o singură autoritate de management care are în subordine, pentru fiecare program, câte o autoritate de implementare. "Prima evaluare a proiectelor este realizată în autorităţi regionale. Următoarea etapă este verificarea acestora de către autorităţile de implementare", spune Gwizda.

În cadrul acestei structuri, reprezentantul Accreo spune că lucrează "o armată de oameni", salariul unui debutant fiind peste salariu mediu care în Polonia este în jur de 700 de euro. "Un debutant câştigă circa 1.000 de euro, deci peste salariu mediu. S-au luat măsuri pentru a-i stimula pe angajaţii autorităţilor, astfel încât să nu aleagă să plece în firme de consultanţă."

În ceea ce priveşte sistemul de accesare a banilor europeni, Gwizda spune "Polonia a dat copy-paste după modelul Germaniei şi al Spaniei, iar pentru agricultură a copiat modelul Franţei. Dacă este un model care a reuşit deja nu văd de ce nu poate fi copiat."

Un sistem pe care autorităţile poloneze au început să-l implementeze începând cu acest an este înregistrarea şi depunerea online a proiectelor. "Aceasta este una dintre metodele pe care România ar putea să le implementeze. Utilizarea instrumentelor IT poate grăbi procesul de evaluare şi depune a proiectelor."

Cu toate că autorităţile române au făcut paşi importanţi în grăbirea procesului de absorbţie, reprezentantul Accreo susţine că "în continuare ghidul solicitantului şi documentaţia care se cere sunt precum o enciclopedie, spre deosebire de Irlanda, spre exemplu (care are cel mai ridicat grand de absorbţie - n.r), unde are câteva pagini."