Profesii

Daniel Dăianu, membru în CA al BNR: Politica monetară şi “paradoxul dublei devieri de reacţie”

Daniel Dăianu, membru în CA al BNR: Politica monetară...

Autor: Daniel Daianu

15.02.2018, 17:51 349

Mersul inflatiei incepand cu a doua jumatate a lui 2015 a fost influentat de scaderea mare a TVA. Indicele preturilor de consum (IPC) a ajuns in teritoriu negativ; in jargon oficial si dezbateri publice s-a vorbit de “inflatie negativa”. O corectie a cifrelor prin considerarea nivelului de fiscalitate anterior diminuarii TVA ar fi aratat crestere de preturi.

Terminarea unor “efecte de baza” in 2017 (cand nu mai intra in calcul scaderea de taxe/impozite) si accelerarea turatiei economiei s-au vazut in ascensiunea inflatiei in a doua parte a anului trecut; au jucat aici un rol major cresteri de venituri, politici pro-ciclice in general. In 2017 economia a crescut cu cca. 7%, o dinamica ilustrata de marirea deficitului de cont curent. Dezechilibrul extern nu este de doua cifre precum in anii precriza (2007-2008), dar impreuna cu inflatia semnaleaza o crestere economica peste potential.

In judecarea politicii monetare sunt de considerat cateva aspecte:

Economia romaneasca este integrata prin lanturi de productie si financiare in spatiul UE;

Taria” politicii monetare se masoara prin rata de politica monetara si ratele pe piata monetara;

Gradul de intarire (tightening) a politicii monetare interne implica diferentiale fata de ratele de politica practicate de alte banci centrale, fata de rate de dobanda pe alte piete monetare; aceste diferentiale sunt de judecat in termeni reali (in raport cu inflatia) si considerand prime de risc.

In economiile avansate politica monetara (cea comuna prin BCE; in UK, Suedia, Danemarca, Elvetia, etc) a fost acomodativa prin rate real negative pentru a se stimula creditul si a se evita deflatia. Ani buni dupa izbucnirea crizei teama de “debt-deflation”(datorii mari cand venituri si preturi scad) a dominat. Aici gasim ratiunea practicarii politicilor neconventionale, de relaxare catitativa. Suntem intr-o faza de tranzitie, de schimbare de conduita a bancilor centrale, chiar daca lenta.

Desi s-a redus mult, gradul de euroizare este inca relevant in economia interna (38% din creditare acum fata de peste 60% cu cativa ani in urma); acest grad se masoara prin active si pasive, in bilanturi bancare, ale cetatenilor si firmelor. Euroizarea diminueaza eficienta transmisiei politicii monetare;

De-euroizarea din ultimii ani a marit robustetea economiei noastre fiind incurajata de apropierea ratelor de dobanda la leu de cele la euro si inflatia scazuta;

Privind inflatia si combinatia de politica economica (policy-mix) am relevat pericolul de supra-impovarare a politicii monetare , care nu poate compensa cu eficienta efecte mai putin bune ale cresterii economice peste potential (“Cine judeca optimul politicii monetare?”, “Trebuie evitata supraimpovararea politicii monetare”, Opinii BNR, 24 august si, respectiv, 16 octombrie, 2017).  Dinamica inflatiei in ultimul timp a  fost influentata de presiuni pe latura ofertei (crestere de accize, de preturi administrate, evolutie preturi la produse de baza, etc). In acelasi timp, cresteri de venituri cu efecte distributionale ce maresc consumul si propensiunea de consum au afectat anticiparile inflationiste (estimari ale BNR privind inflatia de baza sunt ilustrative).  Aceste anticipari depind de nivelul si motoarele cresterii economice, de balanta externa, de turbulente externe.

Mersul inflatiei in Romania cerea o intarire a politici monetare, care a fost initiata de BNR prin ingustarea coridorului format de facilitatea de depozit si de rata Lombard (de creditare) la Ă-1% in jurul ratei de politica monetara. A urmat o crestere a ratei de politica monetara la 2% si, recent, la 2,25% un argument fiind pericolul dezancorarii anticiparilor inflationiste.

 

Citiţi continuarea pe OpiniiBNR.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO