Cum a început cariera unuia dintre primii expaţi români, care acum face strategia pentru Pernod Ricard în 60 de ţări: Un bonus de 20 de dolari mi-a schimbat drumul

Corneliu Vîlsan defineşte din Paris strategia de marketing pentru 51 de filiale Pernod Ricard (din 86 în total la nivel de grup – n.red.), care acoperă mai bine de 60 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi America Latină. Cu o carieră internaţională de peste de un deceniu, Vîlsan este unul dintre primii manageri români trimişi de o multinaţională peste graniţe şi spune că dacă ar fi să revină în ţară, probabil ar intra în zona de consultanţă.

Absolvent de Poli­tehnică, cariera lui Vîlsan începuse pe un cu totul alt drum, mai exact în industria energetică. „Probabil cel mai im­por­tant moment (din ca­rieră - n.red.) a avut loc prin anul 1993, când, după ce am obţinut un brevet de in­venţie pe o metodă de calcul care per­mi­tea economisirea unei sume importante de bani pentru statul român într-un proiect ener­getic din China, am primit un bonus de vreo 20 de dolari… Eu speram să-mi iau un televizor în culori“, îşi aminteşte Vîlsan.

Cum bonusul modest nu i-a permis accesul la tehnologia vremii, Vîlsan îşi schim­bă complet opţiunile de carieră, pe ca­re le dublează cu studii în străinătate.

„Erau primele semne, încă din acea pe­rioa­dă, că ingineria se va muta încet spre Asia şi, pentru că îmi plăcea marketingul, m-am decis să urmez o carieră  în acest domeniu şi am terminat MBA în 1996 la University of Pittsburgh.“

În 1995, devine director de marketing la Schneider Electric, pentru ca apoi timp de doi ani să ocupe funcţia de director general în cadrul Johnson&Johnson România.

Proiectele de acum

În 2002 preia operaţiunile de conducere ale Pernod Ricard România, acesta fiind grupul pentru care lucrează şi în prezent. Pernod Ricard este unul dintre cei mai importanţi jucători la nivel global în domeniul băuturilor alcoolice, cu un business în 2017 de 9 miliarde de euro, un profit operaţional de 2,4 miliarde de euro şi cu peste 18.400 de angajaţi în 86 de filiale răspândite în toată lumea. Pentru 51 dintre filiale, strategia de marketing este făcută de Corneliu Vîlsan.

„Azi sunt director de marketing opera­ţio­nal la Pernod Ricard, pe o zonă care cuprinde 51 de filiale în peste 60 de ţări în Europa, Orien­tul Mijlociu, Africa şi America Latină. Prin­ci­pale­le responsabilităţi sunt definirea strategiei (porto­fo­liu, investiţii de marcă, alocarea de resurse, digital, proiecte speciale), creşterea eficienţei investiţiilor, programe de training.“

Potrivit acestuia, două proiecte sunt foarte apro­piate de el, proiecte care pot transforma com­pania. „Unul se referă la utilizarea inteligen­ţei ar­ti­fi­ciale (mai precis algoritmi şi arbori deci­zio­nali) în luarea deciziilor de marketing, iar al doi­lea se referă la crearea unei culturi şi orga­ni­za­ţii de start-up în sânul companiei, care, sper eu, vor transforma compania.“

Ca tendinţe din industria din care face par­te, Vîlsan spune că în general consumatorii beau mai puţin, dar de mai bună calitate. 

„Preferă din ce în ce mai mult cocktail-urile cu ingrediente naturale, produsele cu grad scăzut de alcool sau chiar fără alcool şi este la mare modă ginul superpremium în acest moment (Monkey47, produs în Pădurea Neagră, este un exemplu). A scăzut mult consumul la ore târzii din noapte şi a crescut cel la orele amiezii.“

Printre primii peste graniţe

Prima ţară în care Vîlsan a ajuns ca expat român a fost Croaţia, în 2006, ţară în care timp de cinci ani a fost director general al Pernod Ricard.

„Fusesem în concediu pe litoralul croat (care e superb) şi am realizat potenţialul de business, relativ la succesul pe care îl obţinusem ca director la filiala din România, aşa că am cerut să fiu mutat acolo, ceea ce s-a şi întâmplat. A fost un şoc cultural la început, mi-a trebuit în jur de un an să mă obişnuiesc şi să încep să pro­duc rezultate, dar a fost o ex­perienţă nemaipomenită.“

La acel moment, clubul ex­paţilor români era extrem de select. „Am fost probabil primul manager expat român în Croaţia (apoi au urmat şi alţii) şi probabil unul dintre primii expaţi români de după Revoluţie. Cei de la Fisc nu ştiau cum să trateze cazul meu şi am înţeles că datorită experienţei mele şi consultantului meu fiscal s-au schimbat unele lucruri în fiscalitate.“

Vîlsan spune că în comparaţie cu românii, croaţii au o etică a muncii diferită.

„Sunt mai apropiaţi de Occident şi de valorile sale. Muncesc mai puţin în medie decât românii, dar mai eficient, sunt mai organizaţi şi odată stabilit un lucru, nu trebuie să faci follow-up decât în cazuri excepţionale. Încrederea e un lucru foarte important, atât în societate, cât şi în business, e greu de obţinut şi uşor de pierdut. Avem multe de învăţat de la ei, cum şi ei au de învăţat de la noi, mai ales în domeniul creativităţii. „

Ce urmează după cariera internaţională?

A urmat apoi experienţa Budapesta, unde mai bine de trei ani Vîlsan a fost director de business development pe 11 ţări în Europa Centrală şi de Est.

„Ungurii sunt apropiaţi cultural de croaţi, dar şi de români. Acum sunt la sediul central de la Paris, unde sunt mai puţin implicat în businessul de zi cu zi şi mai mult în managementul de la distanţă a comunităţii de marketing din regiunea EMEA-LATAM (Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi America Latină) şi ca membru în board. „

Spune că în cadrul unei grup global, managerii din Est, din generaţia sa, se remarcă prin pregătirea teoretică bună, obţinută din şcoala care punea mult accent pe logică şi matematică, dar sunt mai puţin pregătiţi pe zona de soft-skills.

„Dar învăţăm repede şi îi putem ajunge din urmă şi chiar depăşi…“

Nu crede că naţionalitatea contează în logica unei cariere globale, dar Vîlsan spune că din, păcate, deşi decalajele economice se reduc în România şi pieţele mai dezvoltare, se adâncesc cele culturale.

„Eu sper ca mulţi români se vor întoarce în ţară şi vor aduce cu ei experienţa căpătată peste hotare, dar pentru asta trebuie create atât condiţiile politice, cât şi cele antreprenoriale, ceea ce nu este deocamdată cazul. Pe de altă parte, mi se pare că sistemul educaţional din România nu mai este ce a fost şi observ că banii se duc într-o direcţie opusă dezvoltării. „

Revenirea în ţară este o opţiune pe care o ia în calcul şi Corneliu Vîlsan, dar nu acum.

„Poate când îmi voi încheia cariera internaţională mă voi întoarce în România, şi atunci poate voi intra în consultanţă. Între timp, aştept initiaţive din ţară, sunt mulţi români care studiază la Paris şi ar putea să îmi trimită un CV sau să îmi ceară un sfat.“

Ce spune Corneliu Vîlsan, director operaţional de marketing pentru Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi America Latină în cadrul Pernod Ricard, despre:

Cel mai important moment din carieră

„Probabil cel mai important moment (din carieră - n.red.) a avut loc prin anul 1993, când, după ce am obţinut un brevet de invenţie pe o metodă de calcul care permitea economisirea unei sume importante de bani pentru statul român într-un proiect energetic din China, am primit un bonus de vreo 20 de dolari… Eu speram să-mi iau totuşi un televizor în culori. Aşa că m-am decis să îmi schimb total cariera (inginerie, la acel moment – n.red.).“

Proiecte în derulare

„Unul se referă la utilizarea inteligenţei artificiale în luarea deciziilor de marketing, iar al doilea se referă la crearea unei culturi şi organizaţii de start-up în sânul companiei, care, sper eu, vor transforma compania pe termen mediu şi lung.“

Tendinţe

„Oamenii preferă din ce în ce mai mult cocktail-urile cu ingrediente naturale, produsele cu grad scăzut de alcool sau chiar fără alcool, şi este la mare modă ginul super-premium în acest moment (Monkey47, produs în Pădurea Neagră, este un exemplu). A scăzut mult consumul la ore târzii din noapte şi a crescut cel la orele amiezii.“

România

„Eu sper că mulţi români se vor întoarce în ţară şi vor aduce cu ei experienţa căpătată peste hotare, dar pentru asta trebuie create atât condiţiile politice, cât şi cele antreprenoriale, ceea ce nu este deocamdată cazul. Pe de altă parte, mi se pare că sistemul educaţional din România nu mai este ce a fost şi observ că banii se duc într-o direcţie opusă dezvoltării.“

Planuri viitoare

„Poate când îmi voi încheia cariera internaţională mă voi întoarce în România şi atunci poate voi intra în consultanţă. Între timp, aştept initiaţive din ţară, sunt mulţi români care studiază la Paris şi ar putea să îmi trimită un CV sau să îmi ceară un sfat.“