Cât costa un baril de petrol acum 100 de ani şi ce producţie de petrol avea România? Stagnarea, principalul obiectiv în prezent

♦ Stagnarea producţiei anuale de petrol este cel mai bun scenariu pe care se poate baza România, în contextul în care aceasta este una dintre cele mai vechi industrii dezvoltate pe plan local, cu o istorie de mai bine de 150 de ani.

România este atestată ca producător de petrol din 1857, cu o producţie de 275 de tone la acel moment, după cum arată datele din Anuarul Statistic al României publicat în 1922, primul după Marea Unire din 1918.

Anuarul cuprinde o colecţie interesantă de date care arată cum a evoluat producţia de petrol a României, aceasta fiind una dintre cele mai importante ramuri industriale dezvoltate pe plan local.

Astfel, în 1907, de exemplu, România depăşeşte pentru prima dată pragul de 1 milion de tone de petrol, pentru ca în 1912 producţia aproape să se dubleze până la un nivel de 1,89 de milioane de tone de petrol.

În 2017, România a înregistrat o producţie de petrol de 3,4 milioane de tone, potrivit datelor prezentate de Petrom, unicul produ­că­tor local de petrol, pentru anul acesta com­pania estimând stagnarea producţiei pe fondul creşterii semnificative a bugetului de investiţii.

Statisticile arată că în 1918, de exemplu, preţul unui baril de petrol era de 1,98 de dolari, circa 35,6 de dolari la valoarea de azi. La finalul săptămânii trecute, barilul de petrol era evaluat la 75 de dolari. „Noi ne luptăm cu declinul natural care este undeva la 10%. Dacă într-un an producţia noastră scade cu 2%, înseamnă că de fapt am reuşit să o creştem cu 8%î, spunea în ultima ei conferinţă de presă Mariana Gheorghe, managerul care timp de 12 ani s-a aflat la cârma Petrom, unul dintre cele mai lungi mandate de CEO pe plan local.

Astfel, dacă anul trecut Petrom a raportat în România o producţie de petrol de 24,99 milioane de barili (3,4 milioane de tone), pentru anul acesta compania estimează o producţie de 25,2 milioane de barili, aproape egală cu cea de anul trecut.

Pe de altă parte, compania a anunţat o creştere semnificativă a bugetului de investiţii pe partea de explorare şi producţie pentru anul acesta, până la 4,68 miliarde de lei, cu 84% mai mare faţă de anul trecut.

Dacă în zona de petrol sunt şanse mici pentru o creştere semnificativă a producţiei, lucrurile stau diferit la gaze naturale, acolo unde spre finalul acestei decade ar trebui să înceapă producţia la mare adâncime din Marea Neagră.

La rândul său, extracţia gazelor naturale a fost unul dintre cei mai importanţi piloni pe care s-a bazat industrializarea României, “niante de Revoluţie piaţa locală fiind printre cei mai mari 10 producători de gaze naturale din lume, cu un consum de 40 mld. metri cubi, de peste trei ori mai mare faţă de cel de acum.

Dincolo de potenţialul de producţie din zona de mare adâncime din Marea Neagră, România mai are zone onshore care pot contribui la creşterea extracţiei de gaze naturale. Aşa cum forajul de mare adâncime din Marea Neagră reprezintă o premieră pentru industria de peste 100 de ani a gazelor naturale “n România, la fel forajul pe uscat la adâncimi de peste 5.000 de metri este o noutate, specialiştii estimând un potenţial semnificativ de producţie “n această zonă.