ZF 24

Adio preţuri mici la energie deşi avem resurse energetice interne. România se pregăteşte pentru preţuri din ce în ce mai mari la energie, din care producătorii sunt cei mai mari câştigători, iar companiile vor achita această factură pentru că nu au alternativă

Adio preţuri mici la energie deşi avem resurse...

Autor: Alina-Elena Vasiliu

09.10.2017, 09:02 2360

Pentru mulţi traderi de energie anul 2017 este începutul sfârşitului, după ce furtuna din iarnă a măturat câteva nume din acest sector. După vârfurile de preţ din primele două luni ale anului a urmat o perioadă de linişte, însă în vară preţurile au mai făcut o buclă şi au sărit considerabil de 200 de lei/MWh. Pentru anul viitor, cotaţiile de acum încep de la 200 de lei.

Preţul mediu al energiei electrice a fost de 215,16 lei/MWh în primele nouă luni din acest an, în creştere cu 55% faţă de media de 138 de lei/MWh din perioada similară a anului trecut, arată calculele ZF realizate pe baza datelor de pe bursa Opcom - principalul instrument de tranzacţionare a energiei în România.

Fluctuaţiile de preţ au marcat astfel piaţa energiei până acum, cu două vârfuri care au fost atinse în ianuarie-februarie şi în iulie-august. 

Diferenţa dintre cel mai mic şi cel mai mare preţ mediu lunar al energiei electrice pe bursa Opcom a fost de 202,7 lei/MWh (adică 150%) în primele nouă luni din acest an, în condiţiile în care anul trecut acelaşi indicator arăta o diferenţă de numai 78 de lei, echivalentul a 67%. 

În 2016, preţul maxim, înregistrat în luna decembrie, nu a depăşit 195 de lei/MWh, însă în 2017 maximul a ajuns la 337,7 lei/MWH în luna ianuarie.

Anul 2017 a fost până acum anul producătorilor de energie electrică, în condiţiile în care preţurile de tranzacţionare ale energiei pe piaţa angro au crescut, însă furnizorii au vândut la preţuri reduse către consumatorii finali, doar pentru a nu ieşi din piaţă. 

România s-a numărat printre ţările cu cel mai mare preţ la energie electrică tranzac­ţionată angro din regiunea Europei Centrale şi de Est, cu o medie de 41 de euro/MWh (circa 184,5 lei/MWh, la un curs mediu de 4,5 lei). Acesta este preţul energiei pure, înainte de adăugarea taxelor. Doar Ungaria a depăşit acest nivel, după cum arată datele de la Eurostat.

În iarnă, tranzacţiile record au avut la bază o creştere a cererii, determinată de vremea foarte rece. Motivele creşterii din această vară au fost, potrivit reprezentanţilor pieţei, condiţiile meteorologice şi producţia regională scăzută de energie, de asemenea în contextul unei cereri mari. Ei spun că situaţia este ciclică şi se repetă o dată la câţiva ani. În iunie, ultima lună pentru care ANRE (Autoritatea Naţio­nală de Reglementare în domeniul Energiei) a publicat date referitoare la consumul intern de energie electrică, nivelul a fost cu circa 2% mai mare raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, situându-se la 4.120 GWh.

Consumul record de energie electrică în zilele de caniculă – de 8.000 MWh (în mod normal, se situează între 6.800 şi 7.200 MWh) – a venit cu avantaje pentru producători, însă furnizorii înregistrează pierderi, pentru că trebuie să acopere cererea, cumpărând energie de pe PZU (piaţa pentru ziua următoare), unde preţul este mai ridicat. Pentru a rezista în piaţă, furnizorii vând energia la preţuri mai mici decât cele la care o cumpără. Tocmai pentru că piaţa energiei electrice este complexă, pe platformele sale fiind practicate diferite preţuri de tranzacţionare, reprezentanţii ANRE spun că este imposibil de estimat valoarea acesteia. Consumul anual este de circa 55-60 TWh, însă preţurile la care se tranzacţionează sunt diferite, în funcţie de cantitatea pe care o contractează fiecare furnizor.

Într-o piaţă imprevizibilă, după cum o cataloghează chiar unii dintre jucătorii acesteia, termocentralele şi hidrocentralele continuă să-şi adjudece cea mai mare parte din producţia de pe piaţa locală, deşi principalii producători pe bază de cărbune fie au pierderi, fie sunt în pragul insolvenţei. Explicaţia constă în faptul că termo­centralele sunt generatoare de energie per­manent, spre deosebire de centralele eoliene şi de panourile fotovoltaice, care generează energie cu caracter secvenţial, dis­con­tinuu, aşa cum este şi cazul hidro­centralelor. Centralele clasice sunt obligate însă să fie în stand by când celelalte sunt în funcţiune, de aceea înregistrează pierderi şi încasează mai puţini bani, după cum explica în urmă cu câteva luni Gheorghe Buliga, preşedintele Asociaţiei Inginerilor de Petrol şi Gaze.

Anul trecut, Complexul Energetic Oltenia, unul dintre cei mai importanţi producători de energie din hidrocarburi, a avut pierderi de peste 120 mil. lei, însă tocmai datorită avansului producţiei de cărbune compania se aşteaptă la rezultate mai bune în acest an. 

Potrivit raportului anual al Hidroelectrica, totalul puterii instalate în anul 2016 a fost de 24.714,44 MW, din care cea mai mare pondere o au centralele pe cărbune (6.240,27 MW), urmate de cele pe hidrocarburi (5.791,82 MW). Centralele hidro, centrale nucleare, eoliene, pe bază de biomasă, fotovoltaice şi geotermale ocupă următoarele poziţii.

În luna iunie 2017, cărbunele a reprezentat aproape 29% din structura de producţie a sistemului energetic naţional, imediat după hidro, care a reprezentat o treime din total. Resursele regenerabile – eoliană şi solară - au avut ponderi sub 10%. Pariul pe energia verde este unul riscant pentru producători, exemple în acest sens fiind grupul ceh CEZ sau italienii de la Enel, care s-au clasat în top cinci companii producătoare de energie eoliană ca pierderi anul trecut.

 

Preţuri pe piaţa angro, dar mici în factura consumatorului. Cine pierde?

Datele Eurostat arată că  România s-a numărat printre ţările cu cel mai mare preţ la energie electrică tranzacţionată angro din regiunea Europei Centrale şi de Est. Raportat la preţul plătit de consumatorii casnici însă, reprezentanţii ANRE spun că preţul din factura la energie electrică este printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Preţul mediu de vânzare pentru clienţii alimentaţi la joasă tensiune este de 467 lei/MWh, potrivit ANRE. Autoritatea mai are încă o implicare în stabilirea preţului la energie electrică, însă de la 1 ianuarie piaţa va fi complet liberalizată, ceea ce înseamnă că toată energia se va tranzacţiona pe piaţa concurenţială, iar consumatorii îşi vor putea alege furnizorul în funcţie de preţul pe care îl oferă.

 

O parte din traderi nu au rezistat

De la începutul anului până acum, mai mulţi traderi de energie au intrat în insolvenţă ca urmare a crizei din sectorul energetic din ianuarie, când preţul pe piaţa liberă a stat timp de o săptămână la 100 de euro pe MWh. De la o medie spot de tranzacţionare de circa 33 de euro pe MWh, au existat oferte de cumpărare chiar şi de 450 de euro pe MWh, piaţa reacţionând ca şi cum nu ar mai fi fost energie disponibilă.

► Primii afectaţi au fost traderii de la Transenergo, unii dintre veteranii comerţului de energie electrică din România, care aveau 300 de clienţi finali de energie. Compania a intrat în insolvenţă la propria cerere.

► Le-a urmat Arelco Power, în luna martie, cu afaceri de 724 de milioane de lei anul trecut. Compania este controlată, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, de Robert Neagoe şi de un offshore cipriot – Robledo Investments. 

► KDF Energy, o altă companie cu capital românesc, controlată de omul de afaceri George Brăiloiu, a intrat în insolvenţă în luna martie, iar ulterior au urmat aceeaşi cale Energy Holding, Elcomex şi alţii.

Companiile s-au angajat să furnizeze anumite cantităţi de energie la un preţ bugetat mai mic decât cel practicat pe bursa de energie în ianuarie 2017. Astfel, aceste companii cu afaceri de sute de milioane de lei anual, au intrat în insolvenţă şi şi-au făcut loc în clasamentul celor mai mari 20 de businessuri aflate în prezent în incapacitate de plată.

Precizare 

De la începutul anului până acum, mai mulţi traderi de energie au intrat în insolvenţă ca urmare a crizei din sectorul energetic din ianuarie, când preţul pe piaţa liberă a stat timp de o săptămână la 100 de euro pe MWh. De la o medie spot de tranzacţionare de circa 33 de euro pe MWh, au existat oferte de cumpărare chiar şi de 450 de euro pe MWh, piaţa reacţionând ca şi cum nu ar mai fi fost energie disponibilă.

- Primii afectaţi au fost traderii de la Transenergo, unii dintre veteranii comerţului de energie electrică din România, care aveau 300 de clienţi finali de energie. Compania a intrat în insolvenţă la propria cerere.

- Le-a urmat Arelco Power, în luna martie, cu afaceri de 724 de milioane de lei anul trecut. Compania este controlată, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, de Robert Neagoe şi de un offshore cipriot – Robledo Investments. 

- KDF Energy, o altă companie cu capital românesc, controlată de omul de afaceri George Brăiloiu, a intrat în insolvenţă în luna martie, iar ulterior au urmat aceeaşi cale Energy Holding, Elcomex şi alţii.

Companiile s-au angajat să furnizeze anumite cantităţi de energie la un preţ bugetat mai mic decât cel practicat pe bursa de energie în ianuarie 2017. Astfel, aceste companii cu afaceri de sute de milioane de lei anual, au intrat în insolvenţă şi şi-au făcut loc în clasamentul celor mai mari 20 de businessuri aflate în prezent în incapacitate de plată.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO