Producătorii de alimente trebuie să se asocieze, să înţeleagă că acest tip de cooperare nu le coordonează businessul, ci le aduce plusvaloare, iar mai departe cu ajutorul asociaţiilor trebuie să-şi promoveze produsele şi să-şi certifice pro­dusele tradiţionale la nivel european.

Au făcut studii economice, juridice şi de marketing, dar „glasul pământului“, despre care scria Liviu Rebreanu acum mai bine de un secol, este cel care le-a strigat şi le-a făcut să rămână în agricultură pe Cristina Dîrjan, care în prezent cultivă lavandă, mentă, salvie şi roiniţă în Sălaj, din care produce cosmetice naturale, Jessica Pop, care s-a alăturat în ferma avicolă a tatălui său din Bihor, iar anul trecut a înfiinţat chiar ea una de cereale, şi Mădălina Giurescu, care s-a specializat în cultivarea cătinii şi produselor procesate din ea, care ajung chiar şi în Coreea de Sud.

Jessica Pop, o tânără absolventă de drept, s-a ală­turat familiei sale în afacerea din domeniul agriculturii în urmă cu patru ani, iar planul său este să acceseze cât mai multe fonduri europene, prin diverse proiecte, pentru a o dezvolta pe mai multe ramuri: de la cultivarea cerealelor şi creşterea păsărilor la legumi­cultură.

Învăţarea experien­ţială este un concept care prinde tot mai mult avânt în România, şcolilele orga­nizând excursii în natură, astfel încât copiii să înveţe prin inte­racţiunea directă cu plantele, potrivit familiei Dîrjan, care a primit circa 1.500 de copii anul trecut în lanul de lavandă ecologică din Fetindia, judeţul Sălaj, iar în acest an, numai în aprilie, în săptămâna „Şcoala altfel“, peste 1.000 de copii vor veni să învăţe să planteze lavandă şi să facă cosmetice naturale.

Cooperativa Agricolă Bio Cătina, pusă pe picioare de cinci fermieri la sfârşitul anului 2016, a accesat fonduri euro­pene pentru a merge la târguri şi a se promova pe pieţele externe, astfel că a ajuns să vândă catină certificată ecologic şi produse ambalate şi procesate sub brandul Energyne în Elveţia, Coreea de Sud şi Singapore.

Bogdan Ghineţ, care deţine împreună cu doi parte­neri o fabrică de procesare a fructelor în judeţul Vaslui, la graniţa cu judeţul Iaşi, acolo unde iniţial el a început acti­vitatea, crede că micii pro­ducători ar trebui susţi­nuţi mai mult de către ma­rile lanţuri de magazine prin programe de listare a produselor mai întâi în câteva magazine regionale pentru ca produsul să fie validat de către consumatori, să fie văzut şi cumpărat, iar mai apoi producătorul să aibă puterea să deservească mai multe magazine, ba chiar să ajungă la nivel naţional.

Investiţia în irigaţii a fost prinsă în planul de buget făcut anual de managerii de ferme în ultimii cinci ani, mai ales în zonele în care există infrastructură principală, de teama secetei. Însă, în timp ce mediul privat s-a adaptat schimbărilor climatice, autorităţile întârzie să-şi îndepli­nească sarcinile, în unele cazuri, potrivit agricultorilor.

Cămara Pogană, un mic procesator de fructe şi legume fondat de familia Pogan în urmă cu circa şapte ani, a ajuns de la un mic magazin pe Transalpina să distribuie dulce­ţuri, uleiuri, zacuscă şi alte pro­duse în toată ţara, prin inter­me­diul magazinului online pro­priu, cât şi prin intermediul bă­căniilor din Alba, Cluj, Sibiu, Vâlcea, Suceava sau Bucureşti.

Cooperativa Agricolă Fermierul Moroşan, formată din cinci membri, dintre care trei activi, cultivă tomate bio pe o suprafaţă de circa două hectare în două sere şi livrează întreaga producţie în reţelele de magazine Lidl şi Kaufland. Anual, producţia ajunge anual la circa 23 kg/mp.