Primul atac direct lansat de Iran de pe propriul teritoriu asupra Israelului în weekendul trecut a dat peste cap traficul în una dintre cele mai dens traversate regiuni ale lumii, forţând companiile aeriene să aleagă rute indirecte mai lungi din oraşe ca Londra şi Paris către destinaţii din Golful Persic sau India, scrie Bloomberg.
Mai multe ţări din Orientul Mijlociu şi-au închis temporar spaţiul aerian în weekend. Atât Israelul, cât şi Iranul au impus restricţii asupra traficului companiilor aeriene, prelungind astfel duratele de zbor şi crescând costurile cu combustibilii.
Companiile aeriene au avut abordări diverse, unele punând pe pauză operaţiunile către şi dinspre Tel Aviv, altele operând în continuare zboruri către Israel şi Iordania.
Pieţele petrolului şi de acţiuni au ignorat la începutul săptămânii temerile privind escaladarea conflictului, potrivit Financial Times.
Ţiţeiul Brent a scăzut cu 1%, la 89,52 de dolari pe baril ieri-dimineaţă. Petrolul american a pierdut 1,2%, coborând la 84,63 de dolari pe baril. Reacţia modestă sugerează că pieţele pariază că impactul atacului va fi unul restrâns.
Deşi aceasta este cea mai dramatică escaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu de la atacul Hamas din 7 octombrie, cu Iranul, ţară producătoare de petrol, direct implicată, există sentimentul că piaţa luase deja în calcul acest risc.
Traderii sunt acum atenţi la modul în care conflictul evoluază, dacă riscul geopolitic se va traduce în perturbări efective ale ofertei de petrol. Experţii avertizează că un răspuns sever al Israelului ar putea amplifica puternic conflictul, restricţionând oferta de petrol din regiune şi împingând în sus preţurile.
Bob McNally, preşedinte al companiei de consultanţă Rapidan Energy şi fost consilier pe energie al preşedintelui american George W Bush, arată că impactul atacului iranian ar putea împinge preţurile petrolului „către, dacă nu dincolo de 100 de dolari pe baril“. Şi alţi analişti au o prognoză similară.
Deşi atacul este aşteptat să complice eforturile de readucere a inflaţiei la ţintă în economiile avansate, Capital Economics consideră că acesta va avea un impact material asupra deciziilor băncilor centrale doar dacă preţuri mai mari la energie se vor resimţi în inflaţia de bază, notează Bloomberg.
Şi reacţia pieţelor de acţiuni a fost una modestă. Indicele Stoxx 600 din Europa a avansat cu 0,3%, iar cel londonez FTSE 100 a scăzut cu 0,5%.
Preţul aurului a avansat în apropiere de un nivel record după ce conflictul din Orientul Mijlociu a intrat într-o nouă fază periculoasă, înainte de a-şi reduce la jumătate creşterea respectivă.
Capitalele ţărilor EU analizează posibilitatea impunerii de noi sancţiuni economice împotriva Iranului, utilizând în acelaşi timp toate canalele diplomatice de presiune de care dispun cu Teheranul, ca parte a unui efort global de evitare a unei confruntări directe dintre Republica Islamică şi Israel, relatează Financial Times.
Datele Comisiei Europene arată că în 2022 comerţul total de bunuri dintre UE şi Iran s-a ridicat la 5,2 miliarde de euro. Importurile UE au fost în valoare de 1 miliard de euro, fiind dominate de materiale plastice şi cauciuc, şi produse vegetale. Exporturile UE au fost de 4,2 miliarde de euro, fiind dominate de utilaje şi echipamente de transport şi produse chimice.
