Când Partidul Comunist chinez a alertat oficialii că trebuie să se obişnuiască să-şi strângă curelele pungii ani la rând de-acum încolo, reacţia acestora a fost una rapidă, scrie The Wall Street Journal. Fiecare bănuţ care a putut fi economisit a fost economisit.
Un birou de statistică din provincia Yunnan le-a cerut angajaţilor să nu seteze termostatele sub 26 de grade C în vară. Autorităţile din altă provincie le-a cerut agenţiilor guvernamentale să-şi reducă achiziţiile de noi echipamente prin repararea şi refolosirea birourilor, scaunelor şi computerelor. Cele din Yibin le-au cerut oficialilor să-şi tipărească documentele de rutină pe hârtie de mai slabă calitate.
Finanţele guvernelor locale din China sunt copleşite de datorii uriaşe de ani întregi, însă trei ani de eforturi disperate de controlare a pandemiei au golit vistieriile în multe regiuni. În ultimele luni, două agenţii majore de rating de credit şi-au redus perspectivele privind ratingul de credit al Chinei la negativ de la stabil.
Amploarea campaniei de austeritate reflectă măsura în care noile realităţi economice din China reverberează în întreaga ţară. Creşterea anemică şi slăbirea pieţei locurilor de muncă au lovit puternic o mare parte a populaţiei, de la oameni de rând la angajaţi de la stat, forţându-i pe mulţi să se obişnuiască să se descurce cu mai puţin.
Liderul chinez Xi Jinping a lansat campania de frugalitate în 2019 ca parte a unor eforturi de reducere a risipei din sectorul public. Mai apoi însă, Beijingul a dat amploare acesteia în decembrie, transmiţând oficialilor să îmbrăţişeze măsurile de reducere de costuri pe termen lung.
În ultimele săptămâni, multe autorităţi locale au emis directive detaliate cu privire la cum toată lumea se poate „obişnui să trăiască frugal“, spunând angajaţilor să facă economii prin utilizarea transportului în public, achiziţionarea de articole de papetărie mai ieftine. Alţii au impus funcţionarilor să-şi reducă numărul călătoriilor de muncă.
Deşi campania de austeritate nu va diminua probabil presiunile fiscale, mesajele acesteia servesc unui scop politic.
„Vorbesc despre lucruri mici când ar trebui să se concentreze pe soluţionarea lucrurilor importante“, arată Christine Wong, expert în finanţele publice chineze. Campania de frugalitate reprezintă practic o „recunoaştere a crizei de bani şi arată de asemenea că sectorul public suportă o parte a durerii“.
Oficialii şi presa de stat au întărit mesajul cu apeluri la patriotism, spunând funcţionarilor publici că frugalitatea înseamnă loialitate şi că economiile vor ajuta la finanţarea de proiecte pentru binele oamenilor obişnuiţi şi care vor ajuta China să avanseze.
Autorităţile de stat au indicat de asemenea că frugalitatea este o tradiţie culturală şi revoluţionară, atrăgând atenţia asupra vieţilor simple ale liderilor din trecut şi remarcând că Mao Zedong de exemplu şi-a peticit pijamalele de 73 de ori, iar un alt lider, Chen Yun, a folosit aceeaşi servietă timp de 62 de ani.
Campania de austeritate nu se va solda decât cu economii modeste, iar în „marea schemă a lucrurilor, aceasta nu contează prea mult“, arată Tianlei Huang de la Peterson Institute for International Economics. Guvernul trebuie în continuare să identifice căi de a-şi folosi banii mai eficient.
